Angajament (preluare: Dan Motanu Works at Vicepresedinte – Uniunea Cascadorilor Profesionisti din Romania)


Dan Motanu
“Ca vorbitor nativ de limba română, înţeleg şi mă angajez să respect următoarele principii atunci când folosesc limba română:
1. Voi scrie întotdeauna noştri şi voştri, cu un singur i.
2. Voi scrie întotdeauna creează, agreează, cu doi e.
3. Voi scrie întotdeauna Nu fi ! , cu un singur i.
4. Voi scrie fii, cu doi i, doar la imperativ afirmativ (Fii !) şi la conjunctiv prezent (tu să fii, tu să nu fii). În rest, pe fi îl voi scrie cu un singur i:nu fi!, vei fi, poţi fi, ai fi, ai fi fost, să fi fost.
5. Voi scrie întotdeauna o zi, Zi ! şi Nu zice !. Voi folosi doi i doar în Zi-i (lui/ei)! şi doar cu cratimă.
6. Pe -ţi îl voi separa de verb cu liniuţă doar dacă pot să-i adaug un tu … ţie / al tău: (Tu) trimite-ţi copiii (tăi) la şcoală! (Tu) pune-ţi semnătura (ta)!.
7. Verbele terminate la infinitiv în -i le voi scrie cu un singur -i şi la viitor şi la condiţional. Voi scrie întotdeauna voi fi, aş fi, pot fi; vei şti, ai şti,poţi şti; vei reuşi, ai reuşi, poţi reuşi. Sunt conştient de faptul că, în afară de verbele a pustii, a se sfii, a prii, a înmii, toate celelalte verbe terminate în -i se scriu cu un singur -i la infinitiv, viitor şi condiţional.
8. Voi scrie miniştrii, cu doi i, numai dacă miniştrii poate fi înlocuit în acelaşi context cu ministrele sau doamnele. Prin urmare, voi scrie întotdeauna ambii miniştri, ceilalţi miniştri, cei 15 miniştri ai cabinetului.
9. Voi scrie membrii, cu doi i, numai dacă membrii poate fi înlocuit în acelaşi context cu membrele. Prin urmare, voi scrie întotdeauna ambii membri, ceilalţi membri, cei 15 membri.
10. Voi scrie mândrii, cu doi i, numai dacă mândrii poate fi înlocuit în acelaşi context cu mândrele. Prin urmare, voi scrie întotdeauna Fiţi mândri !, suntem mândri.
11. Voi scrie întotdeauna îmi, îţi, îşi, într-un cuvânt.
12. Voi scrie întotdeauna înşală, aşază, cu -a-, şi greşeală, cu -ea-.
13. Voi scrie întotdeauna vreun, vreo, într-un cuvânt.
De asemenea, înţeleg şi sunt de acord că în momentul în care încalc oricare dintre principiile de mai sus îmi pierd dreptul de a declara ca limbă maternă limba română. Sunt de acord ca, în caz contrar, să fiu urmărit pentru înşelăciune şi abuz de încredere!”

Cum să găseşti jobul potrivit | Portal HR (preluare)


Iata un articol al Career  Advisor care mie mi-a placut mult: Cum să găseşti jobul potrivit | Portal HR.

Dacă la prima citire titlul pare să ofere o reţetă rapidă şi de succes, vă atenţionăm că nu o să se întâmple niciun miracol peste noapte. E nevoie de muncă, răbdare, perseverenţă, dar şi anumite circumstanţe fericite care să te ajute să obţii jobul potrivit.

Cu siguranţă, foarte mulţi dintre voi se găsesc în căutarea unui nou job, fie din cauza unor restructurări sau concedieri, fie pentru că pur și simplu vă doriți o nouă oportunitate profesională. Indiferent de motiv, situaţia este (sau are potențial să devină) neplăcută iar perioada căutării pare a fi extrem de lungă, dificilă şi adesea stresantă.

Interviul HBR pe care vi-l recomandăm astăzi aduce în discuţie câteva aspecte utile tuturor celor care se află în căutarea unui nou job, dar nu a oricărui job ci a unui job potrivit cu aşteptările, abilităţile şi zona lor de interes profesional. Jodi Glickman, invitata HBR, este membru fondator al companiei de comunicare şi training Great on the job și vorbește despre modalităţile de a găsi un job , dar şi despre cum să ai în vedere anumite oportunităţi de carieră înainte de a începe căutarea efectivă.JodiGlickman oferă în interviu, alături de câteva exemple concrete, anumite idei de carieră ce pot fi utile şi inspiraţionale persoanelor aflate într-un impas profesional.

Identifică atât punctele tale forte cât şi punctele slabe. Este important să ştii ce anume îţi place, care este domeniul vizat, care sunt ariile unde excelezi, dar şi pentru ce îţi cer oamenii sfatul. Descoperă atât punctele forte cât şi punctele slabe, pune-le în balanţă, apoi gândeşte-te la nevoile tale financiare reale, dar şi la obiectivele profesionale. Este, de asemenea, util să fii realist şi să ai în vedere aşteptările financiare pentru a găsi oportunităţi de carieră care să te ajute în acest sens.

Găseşte abilităţi transferabile în alte domenii. De cele mai multe ori, oamenii sunt blocaţi sau setaţi pe anumite poziţii, însă identificarea şi găsirea unor abilităţi transferabile de la o industrie la alta pot conduce către un job potrivit. Se recomandă să faci un pas înapoi şi să te gândeşti ce anume te recomandă pentru jobul dorit şi să descoperi care sunt abilităţile transferabile. De exemplu, o persoană care lucrează bine cu cifrele, însă este atentă la detalii şi a lucrat mult timp ca analist financiar, poate face ceva complet diferit, atâta vreme cât include atenţia la detalii

Visează, dar rămâi ancorat în realitate. 

  • Căutarea unui job dorit implică multe vise şi aspiraţii, însă acestea trebuie transpuse în realitatea curentă pentru a nu deveni prea expus riscului de a visa prea mult. Autoarea recomandă 50% din timp dedicat părţii idealiste şi cealaltă parte de 50% pentru investirea în oportunităţi realiste care să conducă la atingerea scopului propus.

Acordă-ţi un interval de timp. De cele mai multe ori, situaţia este diferită de la caz la caz, însă trebuie să ştii exact unde te găseşti din punct de vedere financiar în momentul căutării unui job. Acordă-ţi o anumită perioadă de timp şi dacă într-un interval de 3 luni nu găseşti exact ceea ce cauţi, este indicat să accepţi o poziţie conexă cu ceea îşi doreşti, dar şi cu ce ştii tu să faci. Astfel, dai o şansă visului tău.

Anunţurile de angajare au doar rol informativ. Din punctul de vedere al intervievatei, rolul anunţurilor de angajare pe parcursul procesului de căutare a unui job este unul minimal, deoarece majoritatea pozițiilor vacante “se completează” prin intermediul oamenilor pe care îi cunoşti şi prin networking constant. Anunţurile de angajare reprezintă doar o bază teoretică şi informativă cu privire la companiile vizate, detalii despre cerinţele şi calificările cerute, urmând ca fiecare să contacteze şi să abordeze direct compania prin trimiterea unui CV.

Networking-ul este esențial. Intră în contact cu oamenii din reţeaua ta profesională, dar şi din cercul de prieteni. Află ce fac oamenii, unde lucrează, ce le place, fii informat şi comportă-te ca un fel de detectiv când vorbeşti cu ei pentru a descoperi lucruri care te interesează. Astfel poţi afla informaţii despre noi poziţii vacante şi poţi lua legătura cu un om cheie din organizaţie pentru mai multe detalii. Este important să ştii ce anume vrei să afli, să pui întrebările potrivite şi să primeşti răspunsurile care te interesează, pentru a nu pierde timpul unei alte persoane în mod inutil.

Caută resurse de carieră. Dacă consideri că ai nevoie de părerea unui consilier în carieră, însă nu îţi poţi permite financiar, este recomandat să apelezi la mediul online şi să găseşti foarte multe resurse care te pot ajuta. Pentru că informaţia din spaţiul online poate fi adesea copleşitoare, este util să cauţi doar câteva site-uri de carieră sau site-uri de coaching, să le urmăreşti, să descarci diferite instrumente gratis şi să descoperi și alte informaţii utile.

Pentru mai multe recomandări şi exemple oferite, vă recomandăm ascultarea întregului interviu de pe HBR: How to Get the Right Job

Autor: Career Advisor

Motivul pentru care ne alegem prost partenerii de afaceri | Construim Imperii


Preluare din: “motivul pentru care ne alegem prost partenerii de afaceri | Construim Imperii“. Multumesc, domnule Daniel Zarnescu.

Weekendul asta am avut un training cu doua grupe separate de oameni pe tot ce inseamna business si rezultate in business. M-a surprins faptul ca ambele grupe au ridicat aceeasi intrebare si acelasi subiect in doua zile diferite: cum iti alegi un partener, cum iti creezi o echipa, cum te inconjori de oameni de succes?

Mi-a luat mult timp sa inteleg mecanismul parteneriatelor, uitandu-ma in retrospectiva. Am facut  multe greseli, unele care m-au costat foarte multi bani, rezultate proaste sau timp pierdut.

Totul pleaca din copilarie, cand suntem curati sufleteste si ne comportam corect la nivel de “parteneriate”, pentru ca ne ascultam instinctul si nu stim, inca, sa ne mintim. Cand esti copil si trebuie sa iti alegi “echipa” (indiferent de joc), ti-i alegi alaturi de tine pe cei mai buni, ca sa castigi. La fotbal, cand esti copil, daca trebuie sa iti alegi echipa, in mod sigur iti aleg pe “George”, care e gras si e bun de pus in poarta, ca apara bine, pe “Alex”, care dribleaza bine, pe “Andrei”, care da la picioare si stii ca daca il pui in spate, o sa il stie lumea de frica. Cei care raman “la urma” sunt cei mai slabi. Tu vrei ce e mai bun pentru echipa, “crema” dintre cei care vor sa joace.

Pe masura ce crestem, devenim din ce in ce mai nesiguri si mai dornici de control… si la un moment dat se produce un “declic” pervers care ne intoarce toata viata pe dos. Incepem sa umblam nu cu cei mai buni, ci cu cei care ne asculta si care ne fac sa ne simtim bine (unul care e bun cu adevarat ma face sa ma simt inconfortabil). In caz de parteneriate, nu mai cautam parteneri care sa ajute “echipa” sau “proiectul”, ci cautam parteneri pe care, intr-un fel sau altul, ii putem controla sau care sunt mai slabi ca noi.

Stii deja ca esti suma celor cu care petreci cel mai mult timp impreuna, pentru ca deja a devenit un laitmotiv al productivitatii si al dezvoltarii personale aspectul asta. Nu esti mai bun ca ei, nu esti mai slab ca ei, ci doar o medie. Cautand oameni mai slabi ca tine, iti dai tie o sansa sa te simti ok si omori sansa proiectului de a se dezvolta cu adevarat. Te minti si plafonezi media de valoare doar ca sa fii liderul.

Plus ca o alta vorba spune ca o echipa este egala cu cea mai slaba veriga a ei. Insa cand iti alegi parteneri mai slabi ca tine, veriga slaba nu sunt partenerii. Veriga slaba esti tu!

Cum iti alegi un partener de afaceri?

Chiar zilele trecute m-am intalnit la o cafea cu un partener cu care am avut o firma si care nu o duce tocmai roz acum. I-am lasat firma, insa nu reuseste sa se puna pe picioare singur si nici nu reuseste sa gaseasca pe cineva cu care sa se asocieze. Intr-un fel ma simt responsabil, pentru ca in momentul in care l-am ales, l-am ales in ideea de a-mi lasa libertate mai mare (deci confort emotional si nevoie de control asupra celuilalt).

Insa si el, la randul lui, pe alta firma am vazut ca a facut la fel, si-a ales pe cineva cu mult mai putina experienta, desi putea sa se asocieze cu cineva mult mai capabil.

Asta este si “schema” principala, te uiti in jurul tau si cauti oameni mai slabi si nu vrei sa iei in considerare un partener cu adevarat puternic. Un alt aspect este ca avem tendinta, cand vrem sa facem un parteneriat, sa ne alegem oameni care sa ne semene. Atentie! Nu vorbesc de valori, vorbesc de tipare comportamentale.

Cele mai reusite parteneriate ale mele nu au fost cu oameni care sa imi semene, ci cu oameni extrem de diferiti. Sunt un om riguros in ceea ce fac, imi place sa muncesc, de multe ori imi place sa intru in detaliu si sa construiesc, pas cu pas, drumul. Imagineaza-ti ca daca m-as asocia cu cineva ca mine, ne-am calca pe picioare, am verifica ce face celalalt, ne-am certa tot timpul pe lucruri de detaliu si ne-am plafona. Nu am vedea dincolo de ceea ce facem in momentul ASTA.

Gratian, partenerul meu pe MIB este un bun exemplu pe care il dau de fiecare data cand ma aflu in fata oamenilor. Orice teste psihologice am lua, suntem in opozitie. El este tot timpul inconjurat de oameni, eu simt nevoia sa ma retrag ca sa creez. El doarme ziua de multe ori si noaptea isi face treaba, eu gasesc dimineata cea mai creativa parte a zilei. El este un entuziast, eu sunt un critic de multe ori. El rareori isi noteaza ceva, eu umblu cu agenda dupa mine. Suntem alta rasa, dar asta nu ne-a impiedicat sa facem o echipa exceptionala.

Cu Pera, cu care am fondat Stepout-ul, aproape aceleasi caracteristici. Seamana cu Gratian. Entuziast, dar uituc. Visator, dar lenes pe termen lung. Emotional, dar fara substanta in analiza. Sufletist si motivational.

Lucrul comun in parteneriatele bune pe care le-am avut a fost ca ei deja aveau rezultate personale cand ne-am aliat! Pera, acum multi ani cand am decis sa batem palma, deja scrisese o carte si o vindea (intr-o perioada cand internetul nu exista aproape) iar Gratian era veteran in antreprenoriat, avand firme ridicate incepand cu agentii de publicitate, pana la magazine de calculatoare sau siteuri de milioane de euro.

Reguli cand iti alegi un partener:

1 – Sa fie STAR

Star inseamna sa fie cel putin la fel de bun ca tine! Ideal ar fi sa te faca sa te simti prost cand te compari cu el. In felul asta dai sansa unui parteneriat care te impulsioneaza sa tii pasul si sa te dezvolti. Star inseamna sa fie sau sa tinda spre titlul de CEL MAI BUN pe “bucatica” lui si cu greu sa gasesti oameni care sa aiba aceleasi calitati.

2 – Sa aiba rezultate

STAR nu inseamna potential, ci inseamna REZULTATE DOVEDITE. Nu te uiti la cine poate sa devina respectiva persoana, ci la ce a reusit sa faca pana in momentul ala. Potentialul, cel putin la nivel de parteneriate, este cea mai mare minciuna posibila. Cu totii avem potential, deseori se intampla ca o persoana care unanim este acceptata ca avand potential, sa nu si-l atinga. Cand vrei sa iti alegi un partener si spui ca “are potential”, este de fapt o mare minciuna a ta, pentru ca spui de fapt ca “poate sa creasca langa tine”. Ori partenerii nu trebuie sa “creasca”. Ei ori sunt parteneri, ori nu sunt. Ori au rezultate, ori nu au.

Cand vine langa tine, o persoana trebuie deja sa aiba rezultate, ca sa nu stea sa experimenteze langa tine. Rezultatele trebuie sa fie, de asemenea, independente de tine (trebuie sa fi reusit pe cont propriu, nu “ajutat” de tine).

3 – Sa dea dovada de proactivitate

Este o calitate rara precum metalele pretioase. Cu totii suntem buni (intr-o masura mai mare sau mai mica) sa facem ceva atunci cand ni se spune ce sa facem. Viata ar fi mult mai usoara sa avem pe cineva langa noi care sa ne spuna ce decizii sa luam. Un om proactiv nu asteapta solutii din partea altora, in situatii de criza. Le gaseste singur.

Putini inteleg sensul adevarat al proactivitatii. Un om proactiv este un om care decide, isi asuma ceea ce decide, actioneaza si obtine ceea ce si-a propus. Diferenta majora intre un om proactiv si un om care nu este proactiv este ca primul nu da vina pe exterior pentru ceea ce i se intampla in viata. Un om proactiv iti va depasi asteptarile, pentru ca va veni cu solutii si unghiuri la care nu te gandesti, atunci cand aveti ceva de rezolvat.

4 – Sa fie DIFERIT de tine, dar complementar

Parteneriatele se fac intre oameni care au aceeasi viziune, dar moduri diferite de a ajunge acolo. Un parteneriat intre doi “manageri”, chit ca sunt amandoi “worldclass”, nu va face decat sa reteze din ce pot face amandoi, separat. Pentru asta este nevoie de un anumit grad de evolutie personala, pentru ca trebuie:

  • sa stii cine esti tu, care sunt punctele tale forte si care sunt punctele slabe (ca sa cauti pe cineva care acopera exact punctele tale slabe)
  • sa poti comunica cu persoana respectiva, pentru ca fiind diferita, cel mai probabil veti avea nevoie de rabdare amandoi si intelegere pe stilul celuilalt de lucru

Asumarea responsabilitatii in echipa

Aici exista o alta capcana, odata ce ai facut un parteneriat sau o echipa cu care vrei sa “ataci” un proiect. “Echipa” e un termen abstract. Iti aduni starurile, le pui intr-un proiect comun, astepti sa ai rezultate fabuloase… si constati ca rezultatele sunt dezastruoase, poate la nici macar 1/10 din asteptari.

Ideea de parteneriat nu este o formula matematica. Atunci cand 2 oameni se asociaza, nu inseamna ca rezultatele se vor cumula. In cazul asta 1+1 nu este egal cu 2. Poate da ca rezultat 0.2 sau 7. Tine strict de asumarea responsabilitatii. Mi s-a intamplat sa adun oameni deosebiti in proiecte deosebite care ar fi trebuie sa scoata rezultate deosebite. Cu totii entuziasti, constienti de ceea ce putem face. Si acolo s-a terminat tot. Cu totii asteptam ca lucrurile sa se rezolve de la sine, pentru ca ne bazam pe puterea grupului. Si ne-am dat seama ca in echipa eram delasatori.

Fac o paralela tot cu fotbalul, cand aduni o echipa de vedete, insa rezultatele sunt dezastruoase. Asta se intampla pentru ca pe teren nu joaca numele de pe tricouri. Ca sa ai rezultate cu adevarat mari intr-o echipa, trebuie ca fiecare dintre membrii ei sa traga cel putin la fel de tare ca atunci cand lucreaza pe cont propriu.

Este celebru studiul facut intr-un colegiu economic din Suedia exact pe asumarea responsabilitatii la nivel de grup. Studentii pledau ca un sistem socialist functioneaza iar profesorul a facut un targ cu ei, ca la examene nota sa fie media tuturor (sa nu se mai dea note individual). A fost nevoie de 3 examene ca sa pice toata grupa. La primul examen au luat o medie de peste 7, la al doilea undeva la nota 6.. iar la al treilea au picat cu totii. Nimeni nu mai voia sa invete, pentru ca se asteptau ca altii sa o faca si sa treaca examenul.

Asa se intampla si intr-o echipa, atunci cand nu iti asumi responsabilitatea. Responsabilitatea colectiva inseamna iresponsabilitate. Responsabilitatea individuala este singura care exista si pe care ne putem baza.

Minciuna “grupurilor” mastermind

Am facut parte din multe grupuri “mastermind”, in care scopul era sa se adune oameni valorosi, care sa poate sa impartaseasca experienta lor, a fiecaruia. Un grup mastermind, prin esenta, este elitist si exclusivist. Pe langa acest lucru, grupurile mastermind sunt facute pentru a avea REZULTATE PERSONALE SI MAI MARI.

Chiar zilele trecute vedeam un anunt trimis in Social Media: “Mai avem nevoie de oameni in grupul de mastermind, daca vrei sa faci parte, da-ne un mesaj.” In cele mai multe grupuri din care am luat parte erau doar lupte interne de “putere”, in care anumiti membri voiau sa arate celorlalti cat de ‘inteligenti’ sunt ei. Mai mult, cele mai multe grupuri mastermind intr-un final se transformau in “sezatori”, in care oameni comuni (nu staruri) isi satisfaceau nevoia de socializare.

Grupurile mastermind, ca sa functioneze, trebuie sa respecte cateva reguli de baza:

  • in interiorul lor nu exista lideri, ci doar “presedinti” de ocazie, prin rotatie, al caror unic scop este sa modereze discutiile; cand incep luptele interne, este semn clar ca nu mai e vorba de un mastermind, ci de o secta si de oameni involuati care vor la conducere
  • membrii trebuie sa fie STARURI (atentie insa, daca cineva este mult mai puternic decat ceilalti, atunci se creeaza o relatie de vasalitate si grupul mastermind isi pierde din scop)
  • punctele forte ale starurilor da bine sa fie conexe, nu similare, ca sa nu se calce pe picioare si sa favorizeze luptele de putere (se poate aplica inclusiv pe domenii diferite): cand ai un star pe contabilitate, un star pe avocatura, un star pe vanzari, un star pe […]; Daca nu se respecta punctul asta exista riscul ca o mana de oameni care seamana intre ei sa se intalneasca doar ca sa se laude cat de buni sunt ei (domeniul fiind comun, exista riscul de nevoie de afirmare si se pierde scopul mastermindului)
  • tu, ca individ, daca un grup nu iti mai serveste intereselor, este bine sa pleci; scopul unui mastermind este sa iti aduca si mai multe rezultate, nu sa ai un loc de “sezatoare” unde sa pierzi vremea
  • cele mai tari grupuri mastermind nu au nevoie de “control” in interior, este in continua miscare, evolutie… aduna membri si lasa pe altii pe drum si exista un nucleu de STARURI diferite, care isi iau seva de la ceilalti (isi iau ce nu au ei)

Cele mai puternice unelte de evolutie

Nu iti doresti momentul cand nu gasesti pe nimeni in jurul tau care sa fie mai bun ca tine si de la care poti sa inveti! Exista doua elemente care te vor ajuta sa evoluezi extrem de rapid:

  • mentorul, de multe ori o legenda pe domeniul in care vrei sa obtii rezultate;
  • modelarea, sau capacitatea de a lua de la alti “performeri” exact strategia pe care o folosesc ei ca sa obtii rezultate superioare celorlalti 95% care “bajbaie”

Despre cele doua elemente voi vorbi insa in amanunt in tabara de excelenta pe care o pregatesc pentru mai, anul asta. Pregatesc cele mai puternice unelte si strategii care sa iti aduca rezultate incredibile indiferent de obiectivul pe care ti-l pui (chit ca vorbim de o afacere sau de o abilitate precum “schiatul”).

DANIEL ZARNESCU

HrSolutio Neprezentarea la interviu-Scrisoarea unui recrutor catre candidat


Esti in cautare activa de joburi, aplici la toate joburile pe care le gasesti pe internet, asa, “la plesneala”, esti sunat si invitat la un interviu de angajare, accepti invitatia si…nu mai apari! Si nici nu anunti, printr-un email sau SMS, macar, ca nu mai vii.

Motive sa nu apari la un interviu la care ai zis ca mergi, pot fi destule (ai acceptat deja o alta oferta, tocmai ai citit cu atentie anuntul de recrutare si ti-ai dat seama ca nu ti-ar place un asemenea job sau firma la care trebuie sa mergi este la capatul lumii sau a aparut un eveniment neprevazut si delicat in familie, ai o tulburare fiziologica, etc). Iar pretexte sa nu mergi sunt si mai multe (ploua afara, ca oricum nu treci de interviu ca nu-stiu-ce, ti-a aparut un cos pe fata si e inestetic, orice)… Da, se intampla ca, desi ai acceptat o invitatie (“liber si nesilit de nimeni”- ti s-a oferit o ora si o data la care ai consimtit ca vii), sa apara ceva sau pur si simplu sa te razgandesti si sa nu mai fii disponibil pentru interviul respectiv! E o situatie neplacuta dar nu e un capat de tara! Daca ti se propune o data si o ora care nu iti convine, poti spune „Nu” inca de la telefon! Daca in decursul convorbirii telefonice cu potentialul Angajator afli informatii care te fac sa nu doresti sa lucrezi cu acel potential Angajator, spune „Nu” inca de la telefon!

Dar daca ai acceptat si apoi te-ai razgandit in legatura cu acel interviu, corect si de bun simt ar fi sa pui mana pe telefon si sa anunti ca nu mai esti disponibil pentru data respectiva (cerand o reprogramare, daca este posibil) sau deloc. Este cea mai profesionista modalitate de a contramanda un interviu agreat. Daca ti-e jena sa vorbesti cu persoana care te-a invitat la interviu, macar da un SMS si scrie “Imi pare rau, nu ajung la intalnirea programata. Nu mai sunt disponibil”. Este prea scump un SMS? Atunci, daca tot platesti un abonament de Internet, este ok si un email cu un mesaj de contramandare a intalnirii.

Oricare dintre aceste variante ai alege-o, arata respect pentru persoana care ti-a facut invitatia la interviu, care are deja o agenda de lucru pe care ar vrea sa o respecte si care ar putea sa isi actualizeze astfel modificarile pe agenda in timp util. Si ar arata si respect fata de tine ca persoana cu „coloana vertebrala” si fata de cuvantul dat pentru ca, repet, acceptarea unei invitatii la un interviu este un act de acord din partea ta.

Bineinteles, poti opta sa nu vii la interviu si sa nu anunti asta in timp util. Ce se poate intampla? Ei bine, daca partea cu respectul de sine si/sau pentru ceilalti nu te afecteaza foarte tare, s-ar putea sa ai parte, in viitor, de alte consecinte neplacute. Majoritatea recrutorilor si a potentialilor Angajatori isi consemneaza in baza lor de date faptul ca un candidat a dat dovada de „Neseriozitate” si nu s-a prezentat si nu a anuntat ca nu apare la interviu. Poate peste cateva luni sau cativa ani vei aplica din nou la acea firma, pentru jobul vietii tale si sa nu te mire ca nu te suna nimeni! Alti recrutori isi fac o „lista neagra” cu candidatii neseriosi si o distribuie intre ei sau pe forumuri/ portaluri de HR. Si iar nu te suna nimeni…

Bine, este posibil ca aceste consecinte neplacute sa lipseasca. Dar ia incearca sa te pui in urmatoarea situatie:

Esti in cautare activa de loc de munca. La o firma stabila si si cu promisiuni de viitor apare o pozitie vacanta: fix ceea ce tu iti cauti si pentru care ai experienta, calificari, abilitati, etc. Aplici, te suna, programati un interviu. In ziua respectiva, plin de emotii, rogi vecinul sa iti tina cainele cateva ore, o rogi pe mama sa iti faca piata, il rogi pe tata sa iti plateasca factura scadenta la lumina, planifici intreaga zi angrenand alte persoane, te aranjezi, te parfumezi, te coafezi si te pregatesti sa mergi la interviu. Alergi dupa masini, schimbi 3 autobuze si un metrou si ajungi cu 3 minute inainte de intalnire. Portarul nu te lasa sa intri in cladire spunand ca nu esti pe lista invitatilor de pe acea zi, suna in numele tau la Biroul de Resurse Umane si iti spune ca interviul din acea zi s-a anulat si ca ai primit mesaj in acest sens. Suni tu la persoana care te-a contactat; telefonul suna si suna, nu raspunde nimeni. Pleci abatut spre casa. Deschizi calculatorul si vezi ca, intr-adevar, cu 15 minute inainte a fi inceput interviul ai primit un email care iti anula intalnirea respectiva sub pretextul ca au oprit procesul de recrutare deoarece au gasit deja persoana potrivita!…

In concluzie, te invit ca, atunci cand este vorba de planul profesional, daca vrei ca eu, Recrutor, sa te vad vreodata ca fiind un profesionist, nu uita ca profesionalism inseamna si conduita, atitudinea pe care o adopti, nu doar competentele dovedite! Iar pe plan personal, daca vrei ca eu, Om serios, sa te respect si sa te percep ca pe un Om serios si de caracter, da dovada de respect!

Multumesc!

via HrSolutio Neprezentarea la interviu.

Servicii HR Solutio


HR Solutio- servicii destinate eficientizarii activitatii de resurse umane.

Cum anume?

Vedeti aici:

www.hrsolutio.ro

Previous Older Entries

%d bloggers like this: